Cum va arata economia în 2024-2025?
Inflație și recesiune sunt cuvinte pe care le auzim tot mai des în România. Pentru a înțelege mai bine situația actuală, putem lua un exemplu din America. În 1962, o locuință medie costa 12.550 de dolari, iar salariul mediu anual era de 5.556 de dolari. Astfel, în 2 ani și 3 luni îți puteai cumpăra o locuință. Astăzi, însă, ai nevoie de cel puțin 10 ani pentru aceeași achiziție.
Băncile centrale din toată lumea se luptă cu inflația și sunt atente să nu declanșeze o recesiune puternică. În actualul context dificil, provocat de multiple crize, ne întrebăm: ce va urma în 2025 și cum ar trebui să acționăm?
Voi analiza câteva scenarii posibile și cum ne putem pregăti pentru viitor.
La o conferință BNR
Am participat la o conferință organizată de BNR, unde au fost prezenți și membri ai Consiliului Director. Concluzia a fost că cei mai afectați de criza inflației au fost cei care aveau economii în depozite, deoarece acestea s-au erodat cel mai mult. Mulți, influențați și de conflictul de la graniță, amână investițiile imobiliare, așteptând o stabilizare a situației.
Perspectivele liderilor financiari globali
Jerome Powell, președintele FED (Banca Centrală a Americii), a declarat în august că “în următorii ani vom trece printr-o perioadă dureroasă din punct de vedere economic”. După discursul său, bursa de pe Wall Street a pierdut peste un trilion de dolari din capitalizare.
David Malpass, președintele Băncii Mondiale, a adăugat că vom avea nevoie de cel puțin doi ani pentru ca inflația să se apropie de ținta de 2%. Până nu știm cum va fi rezolvată criza energetică și geopolitică din Europa, este dificil să prezicem cât timp va dura această inflație extremă.
Am ales să citez acești lideri financiari pentru că FED și Banca Mondială sunt actori cheie în economia globală.
Adrian Vasilescu și BNR
Adrian Vasilescu (BNR) a concluzionat, după discuțiile de la Jackson Hole, că politica monetară a băncilor centrale va trebui să fie mai strictă pentru o perioadă. Prețurile riscă să scape de sub control, iar pentru a combate inflația va fi necesar un sacrificiu mai mare. Presiunile actuale continuă să alimenteze procesul inflaționist.
Au mai fost asemenea situații?
Desigur, doar că sub altă formă!
De mai multe decenii, economia mondială oscilează între perioade de bani ieftini, cauzate de tipărirea masivă de bani, și perioade de bani scumpi, când băncile centrale retrag acei bani. În perioadele de bani ieftini se creează bule economice, iar în cele de bani scumpi, aceste anomalii se corectează.i.
Ray Dalio, un cunoscut investitor american, explică acest ciclu economic, care se repetă de 500 de ani.Acesta a fost șef de investiții al celui mai mare fond de investiții din lume, Bridgewater Associates, din 1985).
Stagflația – o amenințare globală
Stagflația, combinația între recesiune și inflație, este resimțită acum la nivel global. Europa ar putea deveni epicentrul stagflației mondiale. Stagflația se caracterizează prin inflație ridicată, creștere economică mică sau inexistentă și șomaj crescut. Aceasta creează o dilemă pentru factorii de decizie, deoarece măsurile de reducere a inflației pot crește șomajul și invers.
Situația actuală, cu multiple crize – energetică, economică și sanitară – amintește de criza petrolului din anii 1970, care a durat un deceniu.
Inflația – o impozitare mascată
Inflația este o formă de impozitare ascunsă. Ea scade puterea de cumpărare, afectând în mod direct cetățenii. Din experiența mea, cred că acest fenomen va continua pentru o perioadă, influențat de evoluția situației geopolitice. Declarațiile președintelui FED susțin această idee.
De ce suntem mai vulnerabili în România?
Pentru că guvernele care s-au perindat la conducere în România au acționat din păcate prociclic. Și toate manualele de economie ne spun că trebuie acționat anticiclic. În perioade de prosperitate economică, ar trebui să fie reduse deficitele bugetare pentru a avea resurse în timpul recesiunii. Spre exemplu, Germania injectează acum bani în economie pentru a reduce impactul crizei energetice.
Ori dacă nu faci aceste lucruri rămâi vulnerabil, cum e România în fața acestor provocări.
Cum consider că ne putem proteja de efectele stagflației pe termen mediu?
Deși aspectele macroeconomice nu pot fi influențate direct de cetățeni, trebuie să găsim modalități de a proteja economiile. Investițiile care ne protejează de inflație sunt esențiale. Prima recomandare este dezvoltarea personală, prin educație, pentru a deveni competitivi în domeniul nostru.
A doua recomandare este investiția în imobile, care pot aduce randamente de 200-300% în 5-7 ani.
De exemplu:
achiziția unui teren extravilan, situat lângă oraș și transformarea acestuia într-un teren construibil, poate fi profitabilă. Dacă nu aveți experiență, puteți apela la un consultant sau să investiți într-un imobil care generează chirie. Atenție, însă, randamentele anuale sunt de doar 5-10%, sub rata inflației, iar recuperarea investiției durează între 10-20 de ani.
După rezolvarea conflictului geopolitic, prețurile imobilelor vor crește, iar acest aspect este susținut de specialiști, precum Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. (https://www.linkedin.com/Cristian_Popa_BNR )
Concluzie:
Oportunitățile majore apar în perioade de criză. Trebuie să înțelegem că, în condițiile actuale, economiile neinvestite scad în termeni reali. Este esențial să avem și cash într-o proporție confortabilă, iar fiecare trebuie să decidă ce este confortabil pentru el și familia lui.
De menționat că aspectele prezentate în articol sunt din experiența autorului și reprezintă un punct de reflecție, iar cei interesați de subiect sunt invitați să se documenteze și din alte surse.
Despre Ilie Banu,
Ilie Banu este evaluator autorizat ANEVAR, specializat în evaluarea proprietăților imobiliare, întreprinderilor și activelor necorporale. A obținut un doctorat în finanțe publice în 2013 și a studiat sustenabilitatea sistemului fiscal românesc. Este pasionat de investiții imobiliare, având o vastă experiență în găsirea celei mai bune utilizări pentru un imobil și creșterea valorii terenurilor
